|
Cunferenza stampa di u
02/01/06
 
Prucessu Rocchi Orsoni : u
prucessu di a DNAT !
Oghje, s� ghjudicati in Parigi Ulivieru Orsini � Lucianu
Rocchi, da una corte currezziunale. Cum�� per l�altri
prucessi, u CAR piglia a parolla stu ghjornu per d� � i media l�elementi
nicissarii per capisce u cartullare.
Prima cosa � ritene, st�omi �n s� n� banditi n� maffiosi ma
travagliadori unesti. Nanzu d�esse machjaghjoli, Ulivieru Orsini
era tittaghju � Lucianu Rocchi tinia una buttega � vendia frutti
� legumi. Si pisavanu ogni ghjornu per and� � travagli� �
avianu una vita nurmale. �n eranu clandestini.
Ma un ghjornu s� sbarcati i terruristi di a DNAT per arrestalli.
Piuttostu ch� di pass� ind�� e mani di una ghjustizia ch�elli �n
ricunnoscenu, anu fattu tramindui a scelta d�ammachjassi. Anu
persu cus� travagliu � vita di famiglia.
S� stati arrestati inseme di farraghju 2004. Ulivieru Orsini era
ammachjatu dapoi 7 anni � Lucianu Rocchi dapoi 4 anni �
ricercati per affari sfarenti.
Quand�elli s� stati arrestati, cum�� tutti i machjaghjoli, eranu
tramindui armati. Oghje, s� ghjudicati per stu fattu � per stu
fattu solu. Esse armatu, in Corsica, per un patriottu, vole d�
in francese �ch�ellu face parte di un associu di malfattori in
leia inc� un�impresa terrurista�.
Oghje, in Parigi, sicuramente ch� nimu circher� � sap� perch� si
s� ammachjati.
Ulivieru Orsini era ricircatu ind�� l�affare di u mitragli� di a
gendarmeria di San Fiurenzu. Ma in capu � qualch� mesi
d�incarceramentu � 7 anni d�inchiesta, h� statu rimessu in
libert� � �n andar� sicuramente sin�� u prucessu postu ch�ellu
�n li si p� rimpruvar� nulla. � Lucianu Rocchi era ricircatu per
l�affare Defenzo. Tutti quelli ch� eranu inc� ellu ind��
st�affare s� stati acchitati � anch�ellu h� statu rimessu in
libert� � �n sar� mai ghjudicatu.
Dunque, sti dui patriotti sinceri, di alta muralit�, � ch� anu
sempre travagliatu ind�� a so vita, s�elli passanu oghje in
prucessu, ghj� semplicementu perch� �n anu ricusatu d�esse
arrestati, dipurtati � imprigiunati ind�� un affare per u quale
eranu nucenti. A DNAT � e so manere anu puntatu Ulivieru Orsini
� Lucianu Rocchi versu a machja, � oghje, invece di ghjudicalli
� elli, ci vularia � ghjudic� quelli ch� si s� sbagliati, quelli
ch� ogni settimana francanu u mare per sparghje u so terrore, i
veri terruristi in Corsica, sta ghjustizia pulitica di a DNAT.
Eranu armati, h� vera, � u CAR spera ch� a so sintenza sar� in
raportu inc� stu solu fattu.

A Francia vargogna
universale !
H� mortu Francescu Casula in et� di 25 anni. Era u fratellu
di Ghjuvan Cristofanu Casula, prigiuneru puliticu, � figliolu di
Lurenzu Casula. U CAR saluta a mimoria di stu giovanu corsu
ch� si ne andatu � face e so parte di dolu � tutte e personne
afflitte da issa disparizione.
In issi mumenti difficiuli, s� cascate e mascare di i ghjudici
antiterruristi � anu mustratu a so vera faccia. Sentimi di
fratellanza, cumpassione, umanit� s� parolle ch� �n esistenu
micca per st�omi fieri ch� cunnoscenu solu u disprezzu. Quessa
si, a parolla ci h� ind�� u so dizziunariu. S� e legge danu a
pussibilit� � i ghjudici di lasci� un prigiuneru and� �
l�intarru di un parente, a facenu ogni tantu, ma micca per i
Corsi. U Ghjudice h� ricusatu � Ghjuvan Cristofanu u dirittu
d�and� � l�intarru di u so fratellu � s�h� ancu permessu di
ricusalli, in issi mumenti trimendi, di pass� una telefunata � a
famiglia in dolu.
A vargogna �n si ferma qu�. E cundizione di a so morte anu
dumandatu un�inchiesta.
S� sbarcati in casa soia i sbirri di a gendarmeria � di a
pulizza. Anu fattu una sbulicata, � anu lasciatu st�appartamentu
sottu sopra, � s� partuti inc� uni pochi d�affari, camisgette �
altra robba in raportu inc� u naziunalisimu.
Sta mancanza di rispettu per a morte, per i morti, � per u dolu
di una famaglia �n s� micca degni di un Statu ch� si vole unu di
i pi� putenti di u mondu. Invece di putenza mundiale, a Francia
h� una vargogna universale. �n avemu micca listessi valori, per
noi h� sacra a morte. �n simu micca cum�� elli, � di issa
Francia qu�, �n ne vulemu pi�.

Petru Casanova castigatu per
delittu d�amicizia ?
Senza nisuna ragi�, senza fundamentu ghjuridicu, � senza
spiegazione, h� statu privu di tutti i so permessi di visita, �
l�epica di e feste di Natale, Petru Casanova.
Incarceratu dapoi dui anni, h� statu cundannatu � l�isulamentu
Petru Casanova, ellu ch� pate digi� esiliu � incarceramentu. �n
h� pi� dirittu di scuntr� i soi � u parlatoghju.
Petru Casanova �n avia ch� cinque permessi di visita � dapoi u
15 di dicembre, pi� nimu �n ponu pi� cullassine in Parigi �
scuntrallu. L�anu decisa cus� i ghjudici, senza spiegalla, �
benintesu, senza dilla � nimu. Si ne s� avvisti i soi in Parigi
� u mumentu d�and� � u parlatoghju per purtalli a robba nustrale
di Natale, dopu � esse cullati � spese soi benintesu.
Eccuci vultati � l�epica di i R�, � l�epica di e lettare di
�cachet�, quandu u R� pudia mand� in prigi� � qual�ellu vulia,
senza spiegazione. Eccu ci� ch�ella h� a Francia ughjinca.
Ci pudemu dumand�, s� sta vulint� di castigu �n h� micca in
raportu inc� l�attitudine di unu di i so amichi, messu in
guardia custodia pocu tempu f�, � ch� h� ricusatu di parl� � di
risponde � e dumande di a DNAT ind�� u affare per u quale �n
avia nulla � ch� vede, d�altrode st�amicu h� statu rimessu in
libert� dopu � a guardia custodia. Stu cumpurtamentu esemplariu
di stu militante h� dispiaciutu � i ghjudici anticorsi, � ci
dumandemu dunque s� stu castigu in pi� per Petru Casanova �n h�
micca una manera di f� pag� u cumpurtamentu di u so amicu in
guardia custodia. Aspittemu una risposta.
Rammintemu ch� a Cunvenzione Aurupeana di i Diritti di l�Omu
impone u rispettu di a libert� di cumunicazione inc� tutti, ancu
per i prigiuneri (fora di l�interdizione di cumunic� in leia
inc� l�affare per u quale h� imprigiunatu a personna, ci� ch� �n
h� micca u casu qu�).
Ste misure nove s� castighi in pi� per i nostri prigiuneri � per
e so famiglie, torna una volta, i ghjudici francesi mostranu a
so vera faccia, senza umanit�, senza nisun rispettu per e legge.
Sar� quessa a �Patria di i diritti di l�omu� ? Qual�h� ch� a p�
crede oghje ?
A Corsica h� priva di u dirittu � u Dirittu ! Eccu a rialit� di
a situazione.
H� decisu u CAR d�appellassine � a Liga di i Diritti di l�Omu, �
Amnisty International (Londre), � u presidente di u parlamentu
aurupeanu � � a presidente di a sottu cumissione per i diritti
di l�omu, � � u cumitatu di l�ONU per u rispettu di u dirittu di
e minorit�.
Basta inc� a ripressione qual�� ne sia a forma !
Cumitatu contr�� A
Ripressione
|