|
DISCORSU DI I PATRIOTTI GHJUDICATI U 3 DI
GHJUGNU 2009
U 21 nuvembri eramu cunvucati � u
tribunali d�Aiacciu, accusati d� essa intruti p� forza
annant�� una prupriit� privata,d�av� minacciatu �
custrettu l�aghjenti, � cummissu viulenzi.
U 21 nuvembri �n semu micca intruti in u
tribunali parchi era inturniatu da i forzi di puliza �
avemu ricusatu di particip� � un prucessu in issi
cundizioni.
Senza avvucati, senza accusati, i
ghjudici hani quantunqua prununciatu una cundanna : 500
euro par omu p� av� fattu � prova d�arruganza � pusendu
annant�� i cariconi di un famosu attori amicu di 2
prisidenti, � p� av� maltratattu un ghjaddu in farru .
Ricusemu issa cundanna � semu qui p�
spiig� � u nosciu populu i veri raghjoni d�issa missa in
causa � i raghjoni di a noscia prisenza u 30 austu in a
risidenza di ch�iddi chjamani � Punta d�Oru � dopu �
av� fattu un�accolta dannanzi � a casa cummuna in
Portivecchju.
Dopu a �ssa accolta, semu stati
imbruttitti pubblicamenti da omini pulitichi, da certi
ministri francesi a u prisidenti di l�assemblea di
Corsica.Issu prisidenti, amicu di l�attori Clavier e
porta voci di quissu�ultimu ha dichjaratu a i media chi
avemu sciapatu un la sapemu chi, ch�emu parlatu mali cu
certi impiegati, un la sapemu quali, ch�emu imbruttitu
linzoli ,un la sapemu induva erani tesi o missi, ch�emu
arrubatu vinu in una carciara ch�un semu briacconi e di
av� pulsatu e lampatu in acqua un ghjaddu ch�un avemu
mai vistu un ghjaddinaghju cul��
A noscia azioni era chjaramenti pulitica :
semu passati pa� issa risidenza par musci� � u nosciu
populu un esempiu di ci� chi u PADDUC voli f� di a
Corsica� Semu passati annantu � una strada d�accessu
pubblicu � u mari, senza viulenzi � senza minacci . ma
si sa b� chi : � A chi t�ha dinaru e amicizia, torcia u
nasu a a ghjustizia !!! �
E OGHJI ISSU PRUCESSU HE PULITICU !
H� puliticu
parchi h� a vulint� di quiddi chi t�ani u
puteri mischiati cu quiddi chi t�ani i soldi chi circani
a imbrutta u nosciu missaghju e � f� taccia a noscia
voci di a sfarenza.
Un� avemu nudda a spiegavi parchi �n
ricunuscimu micca issu tribunali ch�iddu rapprisenta a
Francia. Un lu ricuniscimu parchi rapprisenta din� a
vulint� di u guvernu francesu di �n pidd� micca in contu
a rialt� di a cumunit� corsa.
H� puliticu
parchi H� quiddu di l�aghjenti chi
ricusanu ch�iddu sighi missu in ballu un prughjettu
dittu ecunomicu e chi ha da tadd� a pezzi e pezzi tarri
e tarreni pa� logichi di spussessu fundariu e
finanziaru. H� quiddu d�aghjenti d�issu paesu chi
pruponini un alternativa a �ssu sistema di spiculazioni
e di prufitti mittendu � u centru di u prughjettu di
sviluppu ecunomicu suciali e culturali u populu corsu e
a so identit�.
Se no semu chivi h� parchi no dimu
chjaramenti chi no vulemu che a noscia tarra, a noscia
lingua a noscia cultura campessini. E parchi
rivindichemu u nosciu drittu a spannaci cu a noscia
identit�. E parchi luttemu pa� u drittu a av� un
travaddu assicuratu, un alloghju sicuru, e una paga
cunvinevuli.
Semu chivi parchi semu accant�a quiddi
chi da qui a pocu �n avarani piu nudda.
Semu chivi parchi luttemu p� i dritti
naziunali di un populu di u mari tarr�niu cunquistatu
piu di dui seculi f� da un armata straniera, l�armata
francesa. Semu chivi parchi vulemu rimetta comu Nazioni
u Populu Corsu in cori di a custruzzioni auropea e
mediterrania.
Semu chivi parchi semu naziunali corsi e
indipendentisti.
H� puliticu
parchi h� quiddu di l�aghjenti ch�un
volini di issu PADDUC chi far� and� l�isula di Corsica
� a malavia cu a so logica d�ecunumia di i risidenzi
sicundarii e di turisimu assolutu.
Chi h� issu prughjettu di PADDUC ?
H� un prughjettu riflituttu e custruitu
altr� chi in Corsica. H� un prughjettu fattu pa� uni
pochi di gruppi di parsoni immischiati incu a pulitica
e l�affari e chi da Portivechju sin� � Calvi
s�arranghjani tutti insembu pa� i so cumbriculi
finanziarii.
U so scopu ? H� di cuntinu� cio chi oghji
poni prublema nant�a i spondi di u circondu
mediteraniu : l�accrisciamentu turisticu e immubiliaru.
Issu PADDUC �n laca a piazza da u puntu
di vistu ecunomicu � l�attivit� maiori comu a
splutazzioni naturali di a tarra p� via di l�agricultura
� l�allevu. Un laca a piazza � una pulitica sana di a
furesta. Un dici nudda nant�a a pussibilit� di metta in
ballu una logica di pruduzzioni glubali agru �
alimentari e a pussibilit� di pruducia un�offra chi
rispundar� a a dumanda. Un dici nudda nant� �
l�urganisazzioni di a pesca e di a so specificit�. Un
dici nudda nantu a prughjezzioni di l�impresi di i novi
tecnulugii nant�� u tarritoriu. Un pidda in contu a
maestria di i risorzi naturali comu l�acqua, u soli, u
ventu � l�urganizzazioni di a strategia di a pruduzioni
� di a cunsummazioni di l�energia. Un mintulighja mancu
un codici di l�invistimenti p� impidiscia a
disurganisazioni e u spussessu fundariu.
Un pidda in cunsidirazzioni a rialt� umana e suciali di
i paesi e i pievi.
Un rimetti micca � u centru di
l�ecunumia a cultura e a lingua corsa comu radichi
naturali e suciali p� avanz�.
Issu PADDUC �n ricunosci chi una certa
manera di splutt� un turisimu appughjendusi nant�a una
logica finanziara di l�immobiliariu e di a spiculazioni
fundaria, lachendu apposta metta in ballu un prughjettu
tremendu di risidenzii sicundarii.
Issu PADDUC far� di a Corsica , una
riserva d�indiani chi svagarani l�aghjenti d�altr� comu
hani dighj� cuminciatu uni pochi com� u sgi� Clavier e i
so amichi�
E oghji i so ridattori circani � sbagli�
l�aghjenti parlendu d�ecunumia � prisenziali �
piuttostu chi d�ecunumia � risindenziali �. Hani capitu
chi u prughjettu un passaia micca, ma p� difenda a so
filosofia di l�intaressi privati provani a cambi� i
ridazzioni senza cambi� i rialt� di a finanza� Piddani
l�aghjenti p� tonti, ignuranti parchi culunizzati !!!
No pinsemu chi ci voli un altru pianu di
sviluppu p� a Corsica. Un pianu chi s�appoghja nant�a un
sviluppu durabili chi rispetta l�equilibri naturali di
l�isula. E prupunimu com� andatura di riflissioni una
cumplementarit� di i spazii � di a pruduzzioni di tutti
i settori ecunomichi specifichi di i rughjoni di
Corsica.
E supratuttu un ci po essa sviluppu s�idd��n
c�� micca populu ricunisciutu in i so dritti. Di fatti
un primu passu � a cittadinanza paisana corsa � po essa
francatu.
Ma oghji ch�h� oghji, vidimu , e a prova
n�� a noscia prisenza in issu tribunali , ch�idd�h� l�ordini
stabilitu di a finanza intarnaziunali � i so gruppi di
prissioni chi facini cio chi li pari.
Allora a vi dimu franc� e chjara : �n ci
pudareti mai f� sta bassi,ch� a noscia voci ha dighj�
francatu i vosci muri e s�h� sparsa ind�� u populu,
divintendu pupulari p� di � inn� a issu Padduc !!! �
A noscia ditirminazzioni � sbucc� cu
tutti quiddi chi pensani a Corsica oghji p� dumani � una
vera e sana soluzzioni pulitica un cambiar�.
Vi ramintemu chi ritti di pettu a vo �n
accittemu di essa ghjudicati che da u Populu Corsu � a
so lotta.
E nanzi di compia, di pettu a vo, dimmu
una volta di pi� tutta a noscia sulidarit� incu tutti
quiddi chi soffrini dapoi parechji anni in i prighj� di
a ghjustizia francesa.
AVVIA A LIBARTA !
AVVIA A NAZIONI CORSA !
|